Autor: Tiberiu Chiricheș
Foto: Dan Dinu
Consultarea publică a pus și va pune mereu presiune pe echipele de elaborare sau implementare a planurilor sau strategiilor, în principal pentru că acestea nu mai dețin ”controlul total” al rezultatului final. Cu toate acestea, majoritatea organizațiilor preocupate de conservarea naturii sunt din ce în ce mai conștiente de rolul și importanța acțiunilor de conștientizare și încearcă mereu îmbunătățirea acestui proces.
În ultimii 20 de ani, experții Propark, au implementat și au participat la o multitudine de procese consultative pentru o mare varietate de proiecte și strategii. Rezultatele s-au situat, așa cum era de așteptat, într-o gamă largă, de la lipsa totală a participării până la obținerea de rezultate concrete și constructive comune. Printre săli de consiliu local cu trei participanți (dintre care cel puțin unul fără nici un interes sau responsabilitate), cămine culturale cu zeci de participanți înfierbântați care aruncau pumni la câțiva centimetri de capetele noastre, și workshopuri în Poiana Brașov soldate cu strângeri de mână și rezoluții comune, s-a încercat mereu îmbunătățirea acestui proces.
Cauzele nefuncționării sau a funcționării defectuoase a proceselor consultative țin de fundamentele social-cultural-istorice ale societății noastre:
Lipsa exercițiului participării atât pentru factorii interesați cât și pentru organizatori:
- Majoritatea membrilor activi ai societății de acum 20 de ani s-au format pe plan profesional și personal într-un sistem social care nu se baza pe participare și consultare. Mai mult, în anumite situații, emiterea de opinii contrare era sancționată de sistem, fiind catalogată ca acțiune antisocială. După 1989, emiterea de opinii nu a fost văzută ca o oportunitate de a construi mai eficient în cadrul unui sistem social, ci mai degrabă ca modalitate de refulare a unor frustrări, ”instrument” ce anterior nu putea fi folosit.
- Neîncrederea factorilor interesați în utilitatea participării la acțiuni de consultare publică
- După ani de zile de acțiuni de consultare publică defectuos realizate atât din cauza organizatorilor căt și din cauza participanților, soldate fără rezultate notabile pentru ambele părți, încrederea publicului țintă în astfel de acțiuni a scăzut în mod justificat.
Lipsa consecvenței procesului consultativ:
- Întâlnirile sporadice și neregulate dintre echipele de management și factorii interesați duc la pierderea contactului informațional dintre părți și creează premisele pentru implicarea altor actori care reușesc prin prezența loc continuă să direcționeze discursul public în direcții antagonice intereselor echipelor de management.
Încercări de îmbunătățire a proceselor consultative
Ținând cont de prevederile contractelor de finanțare dar mai ales de nevoile proceselor de derulare și implementare a diverselor proiecte și strategii, organizația Propark a urmărit ca prin îmbunătățirea proceselor consultative să se obțină următoarele rezultate:
Rezultate cantitative :
R1 – Atragerea unui număr mare de participanți
R2 – Implicarea unui procent mare al factorilor interesați esențiali.
Rezultate calitative:
R3 – Transmiterea informațiilor esențiale către factorii interesați
R4 – Colectarea informațiilor esențiale de la factorii interesați
În tabelul de mai jos, este redată o analiză subiectivă, din perspectiva experienței Propark, a modului în care diversele tehnici adoptate au adus sau nu rezultatele urmărite și prezentate mai sus. De asemenea, este relevant contextul în care aceste consultări au avut loc, aceste tehnici nefiind universal aplicabile.
| Context | Acțiuni de îmbunătățire a procesului consultativ | Ce am obținut în plus? | Ce nu am reușit? | Observații |
| Consultare pe tema elaborării planurilor de management pentru arii protejate | Organizarea în mediul online | R2 Factorii interesati esențiali fac un sacrificiu de timp mai mic | R3, R4 ●Aceste rezultate s-au atins doar partial deoarece este nevoie de tehnici de moderare speciare mediului online; ●Există o limitare legată de abilitățile factorilor interesați de a accesa instrumentele online | Procesul consultativ poate fi îngreunat de lipsa de internet sau de alte incompatibilități tehnice. Totuși, rezultatele pot fi îmbunătățite semnificativ prin întălniri repetate, cu un fir logic al procesului prezentat anterior. |
| Consultare pe tema elaborării planurilor de management pentru arii protejate | Follow-up ●Ex: Comunicarea ulterioară a deciziilor | R3 | Concordanța cu așteptările inițiale ale factorilor interesați (colectate anterior procesului consultativ) | |
| Consultare publică pentru evaluarea necesarului de training în țările din Africa de Nord* | Selectarea participanților | R4 ●Informația nu este diluată cu opinii lipsite de obiectivitate sau cu elemente nerelevante | ||
| Consultare publică pe tema lemnului controlat FSC | Oportunități de dezvoltare profesională ●Ex: un mic curs introductiv pe tema ariilor protejate | R1 | R2 ●Procent de 80% de factori interesați din afara grupului țintă, studenți | Dezvoltarea profesională ajută și la creșterea calității acțiunilor viitoare din procesul consultativ |
| Consultare publică pe tema lemnului controlat FSC | Program atractiv ●Ex: vizită la un centru de vizitare al unui Parc Natural | R1 | R2 ●Procent de 80% de factori interesați din afara grupului țintă, studenți | Fără ca aceasta să diminueze/ înlocuiască timpul necesar derulării consultărilor |
| Consultare publică pe tema lemnului controlat FSC | Program atractiv pe tema consultării ●Ex: vizită la fabrica de prelucrare a lemnului | R2 | R4 ●Participanții au fost atrași mai degrabă de programă decât de oportunitatea de a participa la procesul consultativ, fapt pentru care nu s-au pregătit anterior | Fără ca aceasta să diminueze/ înlocuiască timpul necesar derulării consultărilor |
| Consultarea membrilor FCN2000 pentru a elabora Viziunea Federației Coaliției N2000 pentru Sistemul de management al Ariilor Naturale Protejate din Romania | Întâlniri repetate pe același subiect | R3, R4 | R1, R2 ●Se pierde interesul participanților pe parcursul procesului | |
| Consultarea membrilor echipelor de management ale ariilor protejate pentru elaborarea Standardelor ocupaționale ”Specialist Arii Protejate” și ”Ranger” | Implicarea unei autorități ●Ex: implicarea directorului de parc în consultarea specialiștilor din echipele de management ale parcurilor | R1, R2 | R4 ●Parțial, informațiile pot fi trunchiate, participanții fiind ”timorați” de implicarea șefului direct | |
| Consultare pe tema elaborării planurilor de management pentru arii protejate | Tehnici de moderare variate și adaptate | R3, R4 | Utilizarea de moderatori cu experiență, atât din cadrul echipei cât și, în funcție de necesar, de specialiști externi contractați | |
| Consultare pe tema elaborării planurilor de management pentru arii protejate | Agenda simplă | R3, R4 | ||
| Consultare pe tema elaborării planurilor de management pentru arii protejate | Adaptabilitatea procesului în timul întâlnirii | R3, R4 | ||
| Consultare pe tema elaborării planurilor de management pentru arii protejate | Utilizarea unui limbaj familiar pentru publicul țintă | R3, R4 | ||
| Consultare publică pe tema elaborării ghidurilor de planificare strategică | Împărțirea participanților pe grupe de lucru tematice | R3, R4 | Anterior inițierii consultărilor | |
| Consultare pe tema elaborării planurilor de management pentru arii protejate | Pregătirea factorilor interesați prin acțiuni anterioare Ex: workshop online și/ sau discuții telefonice | R3, R4 | ||
| Consultare publică pentru elaborarea ”Ghidului pentru obținerea aprobărilor necesare pentru implementarea proiectelor de refacere a conectivității longitudinale a râurilor și pâraielor din România” | Implicarea în calitate de moderatori a specialiștilor din sectoare relevante ●Ex: Specialiști de la nivelul Apelor Romane ca moderatori ai grupurilor de lucru pe ape | R3, R4 ●Redarea și colectarea corectă a informațiilor (din punct de vedere tehnic); ●Creșterea credibilității | Este foarte important statutul și încrederea pe care o au acești actori în procesul consultativ. De asemenea, este importantă încrederea și atitudinea factorilor interesați față de acești moderatori | |
| Consultare publică pe tema elaborării ghidurilor de planificare strategică | Alocarea justă și clară a timpului pentru dezbatere ●Ex: calupuri clare de timp/ sau secțiuni în care participanți își pot spune părerea | R3, R4 | Facilitare cât se poate de obiectivă, care asigură reprezentarea părerilor, precum și încurajarea tuturor participanților să contribuie | |
| Consultare pe tema elaborării planurilor de management pentru arii protejate | Întâlnirile față în față, individuale sau în grup restrâns, la sediul entității respective | R2, R3, R4 ●Participanții alocă mai puțin timp, sunt mai atenți la discuția față în față având timpul și oportunitatea furnizării informațiilor relevante | R1 ●Poate fi accesat doar un numar mic de participanți | Deși alocarea de timp, transport și cazare poate crea stres financiar, o parte din cheltuieli sunt recuperate prin reducerea costurilor de catering, coffee break și transport participanți |
Concluzii
Din experiența Propark, consultarea publică nu va putea fi un proces perfect, indiferent câte resurse sunt puse la dispoziție. Totuși, orice îmbunătățire a proceselor consultative duce la creșterea calității ”produsului final” și poate contribui la crearea unei ”culturi al proceselor participative”, atât de necesară în orice societate democratică cu cetățeni ce cunosc importanța apărării intereselor comunității.
În ceea ce privește consultarea factorilor interesați pentru elaborarea planurilor de management pentru arii protejate, s-a constatat în ultimii ani faptul că rezultate bune dau întâlnirile față în față cu reprezentanți ai factorilor interesați, individuale sau grup restrâns, la sediul entității respective. Această abordare este foarte eficientă în combinație cu pregătirea factorilor interesați prin acțiuni anterioare și cu implicarea în calitate de moderatori a specialiștilor din sectoare relevante pentru factorii interesați și subiectele dezbătute.
Pentru consultarea specialiștilor direct interesați în utilizarea rezultatului final al unui proiect, (cum ar fi standarde ocupaționale, ghiduri, evaluarea necesarului de pregătire profesională, etc), rezultate bune se obțin prin tehnici de moderare variate și adaptate, cu alocarea justă și clară a timpului pentru dezbatere și follow-up. De asemenea este esențială selectarea participanților la procesul consultativ și derularea de întâlniri repetate pe același subiect, dacă acest lucru se impune, pentru identificarea soluțiilor optime agreate pe cât posibil prin consens.
