Conservarea biodiversității într-un parc natural înseamnă rareori o singură intervenție. Înseamnă să înțelegi legăturile dintre specii, habitate și comunitățile care trăiesc în același teritoriu și să găsești soluții potrivite pentru fiecare dintre ele.

În Parcul Natural Putna-Vrancea, programul Verde pentru Viitor 2.0 aduce împreună astfel de intervenții: de la reducerea conflictelor dintre oameni și urși și refacerea pajiștilor montane până la protejarea insectelor nocturne și refacerea populațiilor de păstrăv indigen.

O parte importantă dintre acțiunile de conservare sunt implementate de ACDB – Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, în cadrul proiectului „Parcul Putna Vrancea – un Parc Sălbatic și Accesibil pentru Viitor”.

CONTAINERE ANTI-URS: MAI PUȚINE CONFLICTE, MAI MULTĂ SIGURANȚĂ

În comunitățile din jurul parcului, ACDB a montat opt sisteme de protecție anti-urs pentru tomberoane și patru garduri electrice. Soluțiile limitează accesul urșilor la deșeuri, dar rămân simplu de utilizat pentru oameni, fără să necesite electricitate sau monitorizare permanentă.

Miza este una importantă. Accesul repetat la deșeuri poate atrage urșii în apropierea zonelor locuite și poate modifica comportamentul animalelor, crescând riscul unor interacțiuni nedorite cu oamenii. Prevenirea accesului la această sursă de hrană contribuie astfel atât la siguranța comunităților, cât și la protejarea faunei sălbatice.

ACDB explică într-un material video cum au fost amplasate și cum trebuie gestionate aceste sisteme:

Amplasarea și buna gestionare a containerelor anti-urs în Parcul Natural Putna-Vrancea
 

 

PAJIȘTI MONTANE: CONSERVAREA ÎNSEAMNĂ ȘI MANAGEMENT ACTIV

Unele dintre cele mai valoroase habitate au nevoie de intervenții pentru a-și păstra biodiversitatea.

În Parcul Natural Putna-Vrancea, peste 270 de hectare de pajiști montane sunt vizate de măsuri de refacere prin metode tradiționale de gestionare și prin controlul vegetației invazive. Aceste habitate sunt importante pentru numeroase specii, inclusiv pentru diversitatea remarcabilă de fluturi și alte insecte din parc.

Este un exemplu de conservare în care protejarea naturii nu înseamnă pur și simplu absența intervenției umane, ci menținerea unor practici compatibile cu funcționarea ecosistemelor.

O REȚEA PENTRU A ÎNȚELEGE MAI BINE FAUNA SĂLBATICĂ

Managementul eficient al unei arii protejate are nevoie și de informații bune din teren. În parc a fost dezvoltată o rețea de peste 30 de stații de monitorizare a faunei sălbatice, care contribuie la o mai bună cunoaștere a speciilor și a modului în care acestea folosesc teritoriul.

Datele obținute prin monitorizare pot fundamenta mai bine deciziile de conservare și permit urmărirea schimbărilor care apar în timp.

20.000 DE PUIEȚI DE PĂSTRĂV INDIGEN PENTRU RÂURILE PARCULUI

Intervențiile ajung și în ecosistemele acvatice. În aprilie 2026, în cadrul proiectului, 20.000 de puieți de păstrăv indigen au fost introduși în cursurile de apă din Parcul Natural Putna-Vrancea.

Acțiunea face parte din eforturile de restaurare a ecosistemelor acvatice și de conservare a biodiversității specifice râurilor de munte din parc.

 

CÂND LUMINA POATE DEVENI O PRESIUNE ASUPRA NATURII

O altă direcție a proiectului aduce în atenție o problemă mai puțin vizibilă: poluarea luminoasă.

Parcul Natural Putna-Vrancea găzduiește o diversitate importantă de insecte, în special fluturi, care contribuie la polenizare și reprezintă, în același timp, o verigă esențială în lanțurile trofice.

Pentru insectele nocturne, iluminatul artificial poate însă deveni o presiune. Luminile puternice, în special cele reci sau albe, le pot dezorienta, le atrag către sursele artificiale de lumină, le consumă energia și le pot crește expunerea la prădători.

Soluțiile pot fi surprinzător de simple: lumină mai slabă și mai caldă, corpuri de iluminat orientate corect și folosirea luminii doar atunci când este necesară.

ACDB a realizat și un material video educativ care explică rolul insectelor în ecosistemele parcului și ce putem face pentru a diminua impactul iluminatului artificial:

Insectele din Parcul Natural Putna-Vrancea și poluarea luminoasă
 

 

INTERVENȚII DIFERITE, ACELAȘI PARC

Containere anti-urs, pajiști gestionate pentru biodiversitate, monitorizarea faunei, păstrăvi indigeni sau protejarea fluturilor de noapte pot părea intervenții foarte diferite.

Împreună, însă, spun aceeași poveste: conservarea unei arii naturale protejate presupune să lucrezi cu întregul sistem – de la habitate și specii până la comportamentele și activitățile oamenilor care trăiesc sau vizitează zona.

Prin proiectul „Parcul Putna Vrancea – un Parc Sălbatic și Accesibil pentru Viitor”, ACDB și partenerii săi pun în practică soluții concrete pentru biodiversitatea parcului și pentru o conviețuire mai echilibrată între oameni și natura sălbatică.

„Parcul Putna Vrancea – un Parc Sălbatic și Accesibil pentru Viitor” face parte din programul Verde pentru Viitor 2.0, finanțat de Fundația OMV Petrom și dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și Propark – Fundația pentru Arii Protejate.

Proiectul este implementat de ACDB – Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Putna-Vrancea, România Sălbatică și Descoperă Eco-România.

Programul susține conservarea biodiversității și dezvoltarea unui turism responsabil în Parcul Natural Putna-Vrancea, prin intervenții care aduc împreună protejarea habitatelor și speciilor, educația pentru natură, implicarea comunităților și dezvoltarea capacității administrației parcului.