În perioada 16-19 iulie 2023, a avut loc la Richiș, județul Sibiu, România, workshop-ul privind potențialul în turismul rural, cu privire la activitățile agricole și forestiere din zonele rurale. În acest sens, discuția a fost pe studiul de caz  -  Colinele Transilvaniei, cea mai mare destinație de ecoturism din România.

Obiectivul workshop-ului a fost de a analiza profilului solicitanților de turism rural durabil, etnocultural și ecologic din zona de studiu (Colinele Transilvaniei) și de a explora activitățile economice ce pot avea legătură cu acest tip de turism.

Acest workshop a fost primul de acest gen din proiectul DIGI-ECONAFACUGAS, proiect creat de cinci ONG-uri de mediu și instituții: 2 din Spania, 1 din Slovacia, 1 din Austria și 1 din România, cofinanțat de programul Erasmus+ al Uniunii Europene – și anume: CESEFOR și Fundacion Monte Mediterraneo din Spania, Hochschule FUR AGRAR din Austria, Lišov Muzeum din Slovacia și Propark – Fundația pentru Arii Protejate, din România.

Conținutul acestui comunicat este responsabilitatea exclusivă a CESEFOR și nici Comisia Europeană, nici Serviciul spaniol pentru internaționalizarea educației (SEPIE) nu sunt responsabile pentru informațiile conținute în acesta.

Principalul obiectiv al Proiectul DIGI-ECONAFACUGAS este de a analiza scenariul actual al turismului rural și instrumentele digitale prezente în acest sector, în cele patru țările partenere. Se va realiza un schimb de experiență între parteneri prin intermediul a două ateliere de lucru față în față, astfel încât să se poată defini nevoile actuale ale turismului rural, etnocultural și ecologic și pentru a colecta exemple de bune practici digitale în acest sector.

Există mai multe argumente ce pot fi invocate pentru punerea în aplicare a strategiilor în jurul instrumentelor de turism ecologic, natural, agricol, cultural și gastronomic în zonele rurale din Europa. Putem vorbi despre beneficii economice, dezvoltare durabilă, schimburi culturale, educație și conștientizare, sănătate și diversificarea ofertelor turistice. În general, punerea în aplicare a strategiilor în jurul instrumentelor în zonele menționate mai sus, în Europa, poate oferi o serie de beneficii, atât pentru comunitățile locale, cât și pentru vizitatori.

Spre exemplu, dezvoltarea turismului ecologic, natural, agricol, cultural și gastronomic în zonele rurale poate aduce beneficii economice comunităților locale. Acestea pot include crearea de noi locuri de muncă, stimularea micilor întreprinderi și afaceri locale și generarea de venituri pentru comunitățile rurale.

Turismul rural poate oferi oportunități și pentru educație și sensibilizare cu privire la aspecte importante, cum ar fi conservarea mediului și dezvoltarea durabilă.

În prima zi din cadrul workshop-ului de la Richiș, discuțiile au vizat prezentarea destinației eco-turistice Colinele Transilvaniei și a viziunii acesteia pentru o dezvoltare rurală durabilă bazată pe valori naturale și culturale. De asemenea, fiecare ONG participant a împărtășit tipologia activităților agricole, zootehnice și forestiere, aspecte care se regăsesc în prezent, în turismul rural în Spania, Slovacia, Austria și România.

Studiu de caz Colinele Transilvaniei

Aceasta este zona care se suprapune peste ariile protejate Sighişoara, Târnava Mare și Podișul Hârtibaciului. Destinația Colinele Transilvaniei se întinde în jurul văii Hârtibaciului, al malului stâng al Târnavei Mari și al malului drept al Oltului, pe o suprafață de aproximativ 260.000 hectare. Peste 100.000 locuitori trăiesc în 44 de comune şi oraşe în această zonă.

Vizitele în cele 9 puncte de interes din cadrul zonei Colinele Transilvaniei au condus la experiențe turistice dar și gastronomice, economice și educaționale. 

Cele 9 puncte vizitate au fost: Casa Noah, Vila Rihuini și Biserica Fortificată din Richiș, Biserica Fortificată din Biertani, Ferma Bio Moșna, Angofa Wildlife Center, Sighișoara, Cornățel și Alma Vii.

Discuțiile au fost despre: 

- puncte gastronomice locale și dezvoltarea unei infrastructuri gastronomice în zonele rurale, care să conecteze micii producători locali cu turiștii;

- modul în care practicile agricole tradiționale protejează viața sălbatică și promovează biodiversitatea în jurul satelor transilvănene;

- cum pot prospera și se pot dezvolta micile afaceri locale, cu un turism de masă de mici dimensiuni;

- modul în care punctele turistice, cum ar fi biserica fortificată Alma Vii, pot găzdui diferite evenimente culturale, cum ar fi ansambluri folclorice sau galerii de artă.

- studiul de caz al Fermei Școala Cornățel, povestea familiei care a adus primul cal (salvat de la înfometare) la conceptul de școală la fermă, un concept nou în România, dar foarte popular în alte țări, în special în Marea Britanie, unde grădinițele și școlile îl adoptă cu entuziasm ca alternativă la educația clasică. 

- exemplul Centrului pentru animale sălbatice Angofa, care, prin exemplul lor de pășunat, au reușit să readucă biodiversitatea pe pajiștile de lângă Sighișoara. 

La finalul celei de-a doua sesiuni de discuții, fiecare participant la întâlnire a lucrat împreună pentru a identifica barierele în calea dezvoltării activităților economice în zonă.

Pe baza informațiilor oferite de Directorul Colinelei Transilvaniei, a producătorilor, micilor antreprenori și ghizi din zonele vizitate (Richiș, Biertani, Moacșa și Cornățel) am făcut o analiză SWOT a turismului rural din această zonă ecoturistică.

Puncte forte: 

-       oameni pasionați și educați, care se reîntorc în aceste locuri pentru a crea mici business-uri de familie.

-       diversitate a beneficiarilor din aceste zone rurale

-       creșterea afacerilor într-un mod conștient cu mediul și valorile culturale din zonă

-       sprijin internațional, prin eforturile unor ONG-uri care investesc în valorile naturale și culturale din zonă

-       oameni cu un nivel ridicat de conștiință, care își cresc micile afaceri în concordanță cu propriile valori

-       competențe digitale suficient de ridicate ale întreprinzătorilor din zonă

-       bogăție naturală și culturală

 

Oportunități:

-       ecoturism

-       dorința de a utiliza instrumente digitale

-       conservarea valorilor culturale și naturale naționale în mod echitabil

 

Puncte slabe:

-       lipsa siguranței infrastructurii turistice

-       lipsa de informații turistice – vizibilitate fizică (info points) sau online

-       lipsa semnal GSM în multe zone retrase

-       infrastructura de transport deficitară – lipsă transport public care să facă legătura între punctele de interes turistic sau chiar între localități

-       prezența câinilor vagabonzi în multe locuri

 

Amenințări:

-       exodul tinerilor către orașele mari, în căutarea educației și a joburilor

-       apropiere de zona de război - Ucraina

-       turismul de masă, care deranjează viața locuitorilor din aceste zone rurale

-       conflict între vechile obiceiuri și comportamente vs noile direcții de dezvoltare economice și sociale

Primul workshop din cadrul Proiectului DIGI-ECONAFACUGAS a adus un nivel ridicat de inter-cunoaștere între organizațiile partenere, în ceea ce pot realiza împreună, pentru a aduce, în viitor, schimbările de care fiecare țară are nevoie. Întâlnirea a fost productivă, vie, plină de experiențe, cunoscând, pe drum, oameni iubitori de natură și dornici să crească în valorile culturale și naturale ale acestor plaiuri transilvănene.