Situl Natura 2000 Zarandul de Est

Situl Natura 2000 Zarandul de Est

Situl Natura 2000 Zarandul de Est este situat în sudul Munților Apuseni, la granița dintre județele Arad și Hunedoara. Diversitatea reliefului este dată de văile abrupte și dealurile cu pante line ale Munților Zarandului dar și de lunca largă a râului Mureș.Pe lângă acestea, îmbinarea peisajelor naturale cu cele culturale a determinat conservarea unei biodiversități bogate.

Zona sitului oferă oportunități tursitice diverse, de la drumeții, cicloturism sau plimbări călare, la turism cultural. Traseele turistice sunt accesibile de pe drumurile comunale sau forestiere și, majoritatea, converg către culmea principală a Zarandului, putându-se astfel organiza circuite de o zi sau pentru sfârșitul de saptămână.

Pentru turiștii interesați de cultura locală, bisericile de lemn, casele, sălașele tradiționale și morile de apă sunt elemente de interes. Întreg mediul rural păstrează farmecul unor muzee vii, în care vizitatorul poate observa sau participa la activitățile tradiționale din gospodării sau la obiceiurile locale.

Misiunea Asociației Zarand este conservarea și promovarea diversității naturale și culturale a Zarandului de Est. Din 2012, împreună cu partenerii săi din țară și străinătate și cu sprijinul comunității locale,s-au demarat diferite proiecte având ca temă educația, cultura, economia și mediul.

DESCOPERĂ TRADIȚIILE NOASTRE...

În Zarandul de Est frumusețea cadrului natural este potențată de elementele culturii rurale tradiționale care conferă zonei valențele unui peisaj natural și cultural deosebit. Considerate adevărate muzee vii, satele din Zarand și peisajul înconjurător reprezintă o valoare patrimonială națională care trebuie păstrată și care poate susține dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

Aici se păstrează elemente valoroase ale patrimoniului material imobil și mobil – biserici din lemn, sălașe, ansambluri arhitectonice de tip nobiliar, mori pe apă, portul popular, unelte și instrumente tradiționale, și ale patrimoniului imaterial – obiceiuri, tradiții și îndeletniciri populare.

Patrimoniul cultural construit - este bine reprezentat de clădirile datând din secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului trecut, reprezentative pentru civilizaţia tradiţională, cu o serie de caracteristici originale - frontonul specific, prezent la aproape toate casele şi la majoritatea şurilor din lemn, folosirea lemnului de gorun la construcţii, cămările elevate pe picioare, specifice zonei Zarandului, învelitorile de paie, şurile cu laturile scurte poligonale.
Bisericile de lemn din satele Troaș, Corbești, Roșia Nouă, Pogănești, Ciungani, datând din secolele XVIII – XIX, sunt remarcabile prin arhitectură și pictura interioară. În zona sitului există și trei ansambluri arhitectonice de tip nobiliar datând din secolele XVIII – XIX: Castelul Salbek din Petriș, Castelul Nopcsa din Zam și Castelul Regal din Săvârșin.
Morile pe apă constituie elemente de arhitectură populară românească. Pe valea Petrișului, în trecut au existat 7 mori pe apă folosite pentru obținerea făinii de grâu și de mălai. În prezent moara de apă din satul Obârșia a fost restaurată fiind funcțională și folosită de localnici.
Apicultura și agricultura tradițională. Diversitatea floristică și lipsa poluării fac ca mierea produsă de apicultorii locali să fie extrem de bine apreciată. Gospodăriile familiale oferă produse naturale diverse și valoroase. În comună a fost dezvoltat un centru de procesare care va permite valorificarea produselor tradiționale: mierea de albine, magiunul de prune, gemuri, dulcețuri și siropuri, uleiul presat la rece de nucă și dovleac, fructele uscate și produsele lactate.
Țesutul la război, cusutul pe pânză. Chiar dacă necesitatea îndeletnicirii a dispărut, tradiția este menținută de femei care țes la război din pasiune și în fiecare iarnă fac diferite țesături tradiționale cu modele specifice zonei.
Șezătorile se fac de obicei iarna, la acestea participând femei și fete care lucrează la războiul de țesut, cos, torc sau împletesc. Bărbații participă la întreținerea atmosferei specifice, cântând și spunând povești.
Umblatul cu dubele este un obicei străvechi și spectaculos, specific pentru Valea Mureșului și care se mai practică și astăzi în satele comunelor Săvârșin, Petriș și Zam, în ajunul Crăciunului. Obiceiul Dubelor este o adevărată comoară etnografică, reușind să conserve elemente străvechi, îmbinând limbajul arhaic regăsit în colinzi cu pașii de joc ce amintesc de vechi ritualuri.
Rugile erau legate de ridicarea și sfințirea unei cruci pe vârful dealurilor. Astăzi obiceiul se păstrează în mai multe sate, îndeosebi în perioada verii când se organizează petreceri cu muzică populară, jocuri și târguri.